Rahatul turcesc este tip de dulce originar din Turcia făcut din zahar, arome alimentare și amidon În țara de origine, acest produs este cunoscut sub numele de lokum , ca rahat lokum, fiind un produs foarte popular în tot spațiul balcanic,in lume insa fiind folosit termenul de "turkish delight".
Rahatul are o consistență similară cu a jeleului, fiind însă mai solid, mai lipicios și mai opac. Mai mult, datorită conținutului foarte ridicat de zahăr, este mult mai dulce decât majoritatea dulciurilor, fiind mai apropiat în această privință de serbet decât de jeleu. De obicei, se comercializează tăiat în cuburi mici (cu latura de 2-3 cm), acoperite cu zahar pudră pentru a nu se lipi între ele sau de mână.
Produs încă din secolul al XV-lea, inițial el se producea din miere, melasa și faina. Pe măsură ce zahărul a devenit mai ieftin, acesta a înlocuit mierea și melasa în compoziție. Dacă la începuturi, rahatul era disponibil numai în cea mai simplă varietate (conținând doar zahăr, amidon și apă), astăzi se poate cumpăra într-o varietate mare de culori și arome (cele mai populare fiind de lamaie,portocala ,cacao,fistic). Mai mult, există și varietăți de rahat care conțin în mijloc fistic, alune, nuci sau migdale, sau care sunt acoperite cu diverse alte dulciuri, precum nuga.
Legenda spune ca un sultan turc, pentru a-si rasfata sotiile si metresele, si-a pus maestrii cofetari sa gaseasca un desert unic a carui reteta, tinuta secreta, sa faca parte dintre comorile lui. Cautarile cofetarilor turci au fost incununate de descoperirea rahatului
Lokum ar putea proveni din turcescul “lokma” care inseamna “bucata, muscatura, inghititura”. Rahat semnifica in limba turca “impacare, multumire”, astfel ca “rahat lokum” s-ar putea traduce prin “bucata de placere, rasfat pentru gura”.
Ceva mai concret apare-n carti, cum ca pe la jumatea secolului al XVIII-lea un ucenic de cofetar, pe nume Bekir Effendi si-a facut clientela numeroasa in centrul Istanbulului datorita noului desert pe care il vindea. Femeile ofereau rahat ibovnicilor si iubitilor lor, desertul devenind dovada dragostei in cuplu, dupa cum o demonstreaza si textele cantecelor turcesti din epoca. Astfel Bekir a ajuns sa fie numit cofetar sef in bucatariile Inaltei Porti.
În România a fost introdus în secolul XVIII, alături de braga,nuga si baklava, întâi prin intermediul Fanariotilor, negustorilor din Levant și Constantinopol, devenind apoi unul din produsele caracteristice pentru bâlciurile și târgurile muntene de secol XVIII-XIX. Tradițional, în România și în spațiul balcanic, rahatul se servește după cafea, împreună cu un pahar de apă rece. Această tradiție este însă din ce în ce mai rară, rahatul fiind astăzi servit de unul singur, odată cu schimbarea culturii cafelei. Mai mult, rahatul a fost introdus în bucătăria tradițională românească - una din rețetele cele mai folosite de cozonac încorporează bucăți de rahat în compoziție.
La noi veti gasi acest rahat delicios care iti lasa gura apa doar ce te uiti la el. Dupa ce ati mancat acest desert cu siguranta va veti dori sa gustati din toate aromele si veti reveni pentru savoarea lui.
